Keep Earth Cool

Dragobetele este o sărbătoare românească celebrată pe 24 februarie sau în unele locuri pe 28 februarie, 1, 3 şi 25 martie. Sărbătoarea de Dragobete este considerată echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day, sau ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii. Etimologia cuvântului a fost dezbătută de numeroşi etnologi şi filologi, propunându-se variate explicaţii pentru originea sa. Tradiţia se păstrează cu precădere în sudul şi sud-vestul României.

Mișcare de promovare a sărbătorii românești Dragobete.

Vino pe 24 februarie, în Parcul Central din Cluj Napoca, la ora 18.30 lângă fântâna arteziană să împarți cu noi mesaje de Dragobete. Post-it-uri personalizate de tine pot să facă subiectul mesajelor pe care vrem să le împărțim celor îndrăgostiți și nu numai.

<a href="“>

Dupa ce am citit pe site-ul Greenpeace despre actiune m-am alaturat lor in fata Monumentului Memorandistilor (Cluj Napoca) pentru un flashmob de avertizare a schimbarilor climatice din cauza emisiilor de CO2. Mesajul meu l-am scris pe o umbrela de ploaie desi afara erau 20 de grade C si un soare puternic.
Simt ca am avut un cuvant de spus si l-am spus intr-un mod neconventional impreuna cu alti voluntari si asta m-a faut sa ma simt importanta, pacat doar ca am fost atat de putini si sper ca acele persoane care se plimbau prin zona la ora 3:50 P.M. au inteles despre ce e vorba.

Poze de la actiune:

Salut,

Am o sugestie foarte faina pentru tine, pentru perioada 30 iulie-6 august. E vorba despre o conferinta internationala pe tema reciclarii, care se va tine in Timisoara in acesta perioada. Ce e foarte tare la chestia asta este ca:

Te costa 10 euro toate cele 7 zile, daca nu vrei masa si cazare ( daca vrei si masa si cazare, te costa: 65 cu masa, 90 cu tot cu cazare).

Inveti despre cum sa reciclezi, reutilizezi, despre CSR, si totul intr-un mediu international – asta inseamna ca: iti faci contacte foarte faine, te distrezi in fiecare seara, si participi la workshopuri sesiuni care se pot dovedi foarte utile pentru tine, si personal, dar si daca te bate gandul sa-ti faci licenta pe asa ceva sau sa interactionezi pe viitor cu acest domeniu.

Sesiunile vor fi tinute de:
Alexander Ishenco – Trainer CSR, Republica Moldova
Ioana Traista – Trainer, Mai mult verde, Bucuresti
Catalina Iordan – Trainer specializat pe reciclarea vehiculelor scoase din uz, Ministerul Mediului
Laura Sgarcitu – Public affair and Communication specialist, Community Programms

Afla mai multe si aplica pe www.aiesectm. ro/recyclein .

Ecologismul in Romania

Studiul s-a desfasurat in perioada 10 – 24 martie pe un esantion de 524 de respodenti din mediul urban, la nivel national, datele fiind culese online (self-completed questionnaires)

Obiectivele studiului au fost legate de felul in care este vazuta ecologia in Romania, de atitudinile oamenilor fata de conceptul de ecologie, stabilirea notorietatii organizatiilor ecologiste dar si a campaniilor ecologiste, atitudinile fata de poluare si suprafata de spatiu verde sunt si ele subiecte schitate in acest studiu.

Sondaj de opinie

Ne-au dus astăzi să Il vedem. A fost o excursie lungă pentru care am consumat două recipiente de oxigen. Locul cu pricina e foarte departe de ṣcoala virtuală unde studiem noi, însă cu tehnologia actuală (anul 2666) ne-am teleportat, pe rând, in mai puṭin de o oră.
Cu toṭii am rămas muṭi de uimire, aburind domul de sticlă ce Il proteja in timp ce o lacrimă ṣi-a oferit libertatea pe obrazul meu. Era atât de minunat parcă era rupt dintrun vis frumos. Stătea in mijloc ṣi îṣi intindea brațele falnic, totuṣi in toată măreṭia aceea parcă îi lipsea ceva, parcă se simṭea singuratic. Nu mai văzusem aṣa ceva de când… de fapt nu mai văzusem niciodată aṣa ceva. Imi amintesc cum bunica ne povestea aceeaṣi poveste care o auzise de la bunica ei despre lucrurile de dinainte. In vremea de odinioară existau dealuri împădurite, stânci cu brazi trainici; oamenii se plimbau prin păduri ṣi ascultau păsărelele, multe animale locuiau în păduri si mai ales noi trăiam pentru că existau acestea…’Pădure’- un cuvânt atât de plin de viaṭă încât aproape îl auzi respirând, dar astăzi nu putem decât să ne imaginăm cum se simt la pipăit nervurile de pe o frunză sau ce gângănii se ascund intro scorbură de copac. Ne putem pune doar creativitatea în acṭiune pentu a reînvia senzația de libertate oferită de o plimbare întro pădure ṣi numai imaginaṭia mai poate fabrica sunetul frunzelor în bătaia vântului. Ṣi asta din cauza M.D. care a fost lacomă ṣi iresponsabilă.
Dacă se luau măsuri la nivel global ṣi individual, mai ales individual, nu se ajungea aici ṣi elevii unei clase de a 6-a nu erau nevoiṭi sa privească de la distanṭă printro cupolă de sticlă ultimul Copac de pe planetă ṣi nu ar fi pipăit la orele de botanică o scoarṭă de copac…sintetică.
Totul ar fi fost diferit ṣi copiii mai fericiți dacă Marea Defriṣare (M.D.) nu ar fi avut loc niciodată.

( Articol inscris in concursul ‘Educ si informez in mediul meu inconjurator’, naturalist.ro)

Bine ai venit pe EcoSapiens. cesta este primul tau post. Editeaza-l sau sterge-l, apoi creeaza altele!